Nămoloasa este o comună în județul Galați, la limita între regiunile istorice Moldova și Muntenia, România, formată din satele Crângeni, Nămoloasa (reședința) și Nămoloasa-Sat. Se află în Câmpia Siretului Inferior[]; lângă râul Siret; și la o altitudine de 12 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 69,67 km². Populația este de 2.180 locuitori, determinată în 31 octombrie 2011, prin recensământ, pe criteriul de populație stabilă[].
Nămoloasa (în trecut, Nămoloasa-Târg este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Galați, Moldova, România. Localitatea a luat ființă în 1818, fiind înființată de logofătul Costache Conachi, în urma hrisovului primit de la domnitorul Mihail Suțu.
Nămoloasa-Sat este un sat în comuna Nămoloasa din județul Galați, Moldova, România.
Satul s-a numit inițial Mărăcini de la Crâng și a aparținut până în 1950 de județul Râmnicu Sărat. și a făcut parte din raionul Măicănești până în 1956, când a fost arondat la raionul Galați. Din 1968 face parte din comuna Nămoloasa, din județul Galați.
Populația a scăzut după ce regimul comunist a decis mutarea locuitorilor în alte sate, astfel, în 2005 erau 200 persoane. Acest număr a scăzut, iar satul Crângeni a fost abandonat în 2020.
Crîngeni, sat, în jud. R.-Sărat, pi. Marginea-d.-j., căt. comuneî Măicăneşti. înainte se numea Mărăcini-de-la-Crîng, din pricină că locul pe aci era plin de mărăcini. Este aşezat la E., în cîmp, la 5 kil. spre E, de cat. de reşedinţă, Bolboaca. Are o întindere de 5 hect., cu o populaţie de 9 fam., sau 36 sufl., din cari 9 con trib. Ştiu carte I 2 persoane.
Marele Dictionar Geografic Al Rominiei, autor George Ioan Lahovari
pag 778-779
https://archive.org/details/mareledictionar00lahogoog/page/n782/mode/1up
Localizare geografică
Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județele Brăila și Vrancea, pe malul drept al Siretului, în Câmpia Siretului Inferior. Este deservită de șoseaua județeană DJ204N, care o leagă spre vest în județul Vrancea de Nănești (unde se termină în DN23).[5]
Targul din Namoloasa
Târgul Nămoloasa a fost înființat în anul 1818 de catre logofătul Costache Conachi în baza hrisovului domnitorului Moldovei, Mihail Suțu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plasa Biliești a județului Putna, comunele Nămoloasa și Târgul Nămoloasa, fiecare formată doar din localitatea de reședință. Nămoloasa avea 1481 de locuitori ce trăiau în 318 case; în comună exista o biserică.
Populatia Nămoloasei dupa 1900
Populația Târgului Nămoloasa era de 883 de locuitori ce trăiau în 232 de case. Erau și aici două biserici, precum și două școli: una de băieți, cu 77 de elevi, și una de fete, cu 43 de eleve. Comuna era un punct important pe linia de apărare Galați-Nămoloasa-Focșani. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca fiind unificată, în cadrul aceleiași plăși, având 3217 locuitori în satele Blihani, Cruceru, Costieni, Nămoloasa și Târgu Nămoloasa.
Până în 1950, comuna era din nou divizată în Nămoloasa-Sat și Nămoloasa-Târg. În acel an, comunele au fost transferate raionului Măicănești din regiunea Putna; apoi (după 1952), raionului Liești din regiunea Galați și, în sfârșit, (după 1960) raionului Galați din aceeași regiune.
În 1968, ele au trecut la județul Galați; tot atunci, ele au fost comasate într-una singură, satul Blihani, depopulat, a fost desființat oficial; satul Cruceru a fost comasat cu Nămoloasa-Sat, iar satele Gârleasca și Costieni au fost comasate cu Nămoloasa-Târg, care a luat numele de Nămoloasa.
Populatia comunei Nămoloasa in 2011
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Nămoloasa se ridică la 2.180 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.391 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt români (97,94%). Pentru 1,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,72%), cu o minoritate de penticostali (2,89%). Pentru 2,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Şcoala din Nămoloasa
Şcoala din Nămoloasa a fost înfiinţată în anul 1861, având un efectiv de 35 de elevi, cursurile desfăşurându-se într-un local construit de stat cu o singură salâă de clasă. În Nămoloasa-sat, şcoala a luat fiinţă în anul 1897, funcţionând în casele locuitorului Sandu Raţă. Primul local de şcoală a fost construit prin contribuţia cetăţenilor în anul 1900. În prezent, în comuna Nămoloasa, funcţionează două şcoli generale şi două grădiniţe.
Apa, soare, natura
Satele comunei Nămoloasa sunt situale de-a lungul râului Siret fiind delimitate în partea de nord şi vest de un dig de apărare de 4 – 6 m înălţime. Suprafaţa luncii în mare parte este teren arabil (culturi de porumb), izlaz, zone cu exces de umiditate.
Valea Siretului are temperaturi medii mai mari de 22°C în luna iulie. Iarna avem de-a face cu o frecvenţă a viscolelor cu o medie anuală de 5 – 6 zile, însoţite uneori de zăpezi abundente, care provoacă perturbaţii în circulaţia rutieră, feroviară şi chiar navală. Vânturile predominente sunt din NE, N, SV şi S. Cel mai cunoscut vânt în acestă parte a ţării este Crivăţul rece şi uscat din Nord şi Băltăreţul din Sud.
Reţeaua hidrografică a comunei Nămoloasa este alcătuită din râul Siret ce curge prin zona de Nord a comunei. Siretul este cel mai mare râu interior al ţării, cu un debit multianual de 210 mc/secundă. Lunca sa inundabilă atinge circa 3 km lăţime şi chiar mai mult. În câmpia joasă a Siretului găsim cernoziomuri, care sunt folosite astăzi în mare parte în agricultură.
Pe valea Siretului predomină vegetaţia de luncă. Valea inferioară a Siretului cuprinde terenuri agricole şi pajişte de iarbă moale, coada vulpii, pir. Pădurile sunt alcătuite din zăvoaie de salcie şi plop. Fauna de silvostepă este caracterizată prin frecvenţa popândăului, dropiei, iepurelui, hârciogului, prepeliţei. Apele Siretului sunt dominate de crap, şalău şi ştiucă, uneori apărând şi somnul.
sursa: wikipedia & http://193.231.136.3/infoghid/index.php/N%C4%83moloasa